luni, 20 aprilie 2009

Made in Romania


   Pe la inceputul acestui an, eu, alaturi de ceilalti membri ai clasei a XII-a B, am avut surpriza de a primi banci noi. Toate bune si frumoase. Fostele banci erau cam mici pentru noi, aveau niste cuie in care ne agatam pantalonii, aveam scandurele pe care trebuia sa ne asezam lipsa si nu in ultimul rand, sa nu uit starea deplorabila in care se aflau.

   A fost frumos... asta pana cand au inceput sa se strice aceste scaune cu picioarele in forma literei "U" intoarsa cu varfurile in jos, iar partea pe care se lasa greutatea elevului sudata de picioare in interiorul "U"-ului, practic neexistand un sprijin pentru greutate, decat sudura GENIALA. Am gasit pe net si o imagine cu un scaun ce seamana izbitor de mult cu cele de la scoala. La inceput, s-a rupt unul... Unul din cele doua "U"-uri s-au "certat" cu restul scaunului si i-a dat drumul... Asa de la sine. Vinovat? Pai, elevul, bineinteles, ca nu l-a pus constructorul sa manance atat de mult incat sa rupa scaunul. Locul faptei a fost cercetat de catre echipa de specialisti in domeniu ai scolii. Dupa analiza cazului si prelevarea de probe s-a constatat ca vina este impartita intre: constructor, care nu a sudat bine scaunul, in momentele de luciditate ale echipei si elev, care s-ar fi batut cu scaunul (in timpul orei, de fata cu profesorul), in momentele de dupa etanolizarea echipei. Scaunul a fost sudat de profesionesti, iar la cateva zile dupa reintrarea in uz, a ajuns, din intamplare sau nu, sub fundul meu in timpul unei ore de limba si literatura romana. Cum stateam eu frumusel si atent la ora, dau deodata sa ma uit in manual, care se afla in fata colegului de banca. Si uite-asa, nu m-am mai oprit din aplecatul spre stanga si am ajuns sa iau in brate si banca, si pe coleg, pentru ca mi-a zis mama ca racesc daca ma pun pe jos, si doar nu era sa fac asta chiar in vazul lumii...

   In cele din urma, scaunul a fost considerat recidivist si a fost mutat disciplinar de catre specialisti intr-o alta clasa, de unde au luat alt scaun pentru a ne umple golul. Momentan, captura a fost buna si este un adevarat model pentru celelalte scaune, dar pacat ca ele nu il urmeaza, ci in semn de protest, procedeaza la fel ca exilatu'. Si uite-asa, scaunul se rupe, personalul scolii bea, constructorul ia bani, conducerea ia atentii, colegii rad, si pana la urma tot elevul cade, se murdareste, se loveste etc. V-am povestit doar inceputul istorioarei, insa frecventa de rupere este in crestere, iar procedura aceeasi. Daca realizam ca suntem furati pe fata, de ce nu luam nici o masura? Anyway, pana data viitoare, yo v-am pupat[doar in scris] si va urez noapte buna. Publicitate!