luni, 20 octombrie 2008

Imbatranesc...


   De la ce m-am luat?... pai, e simplu... in urma cu doua zile, adica sambata, 18 octombrie 2008, am implinit venerabila varsta de 18 ani... Deci: prea tare! pot sa fac ce vreau, pot sa dau de permis... is tare... deci imi permit... /:). Mda... dar totushi, ma intreb de ce atunci cand se face 12 noaptea si treci in ziua ta de nastere, eshti major, te trag cateva dintr-o parte sa te pupe, altele sa te ia in bratze, altele sa te traga de urechi, altele doar sa iti zica la multi ani, vezi cateva maini peste ele ale unor baietzashi care vor sa dea noroc cu tine, sa te felicite, auzi pe fundal pe pufy "bem! bem! bem!", un haos imens in jurul tau, dar tu... NIMIC!... Stai shi te intrebi... we, nu s-a intamplat nimic... wtf? adik nu am nici o superputere kre sa ma faca mai deosebit? ca nah... am 18 ani... la care conshtiintza iti raspunde:"dolk... get real... no really... get a life, homie..." :D. 

   Akuma care e faza... sunt o groaza de avantaje, dar totul devine din ce in ce mai complex, mai naspa, mai ciudat, dar totodata si mai interesant... Da, frate, am voie sa consum alcool. Inainte de 18 ani dak ma prindea garda in parc cu berea in mana, primea tata o amenda... sa o notam cu X. Acum, daca ma prind astia, primesc eu o amenda... 2X. Dak e sa privesc in urma, observ copilarie, shkoala, adolescentza, liceu, gradinitza, blocul in care am locuit 13 ani... dar atunci cand privesc inainte vad o facultate... vad a doua facultate, kiar a3a, a4a, shi cn mai shtie cate, k mi-ar place sa tot fac facultati la viata mea. Vad un loc de munca, o familie pe care trebuie sa o intretin, ma vad pensionar, plimbandu-se intr-o seara de vara... sau dupa-amiaza dupa ce dispare caldura aia infernala, printr-un parc, de unul singur, meditand la vorbele astea, sau la niste vorbe asemanantoare acestora... Apoi ma vad coborand pe niste sfori intr-un mormant, scufundandu-ma adanc in negura istoriei... E foarte spooky... E vorba de un sentiment infricosator de monotonie. E ok in mare parte, cu exceptia situatiei in care esti un om simplu, obisnuit, care duce o viata banala si cu exceptia disparitiei in istorie... Chiar nu am de gand sa fiu asa... Un om cu adevarat implinit isi lasa amprenta asupra umanitatii. Chiar daca e vorba doar de nivel local... De exemplu, se vorbeste despre primarul nu mai stiu carui catun din munte, care e mort de naishpe mii de ani... Ramane in istorie ca a fost primar. Dar aici mai e o problema. Cum isi aduce aminte lumea de el? E cumva acel primar care a facut afaceri ilegale si si-a tras o gramada de bani din banii contribuabililor, sau este acel primar care a oferit consatenilor un mediu mai putin ostil, ceva care iti usureaza viata de zi cu zi.

   Totusi sa termin ideea de mai sus. Ai mai multe drepturi, dar si mai multe indatoriri, ai mai multa libertate, dar si mai mult sechestru oferit de responsabilitati, si uite asa, omul tot acolo ajunge... Odata cu cresterea sa in varsta nu obtine decat o complicare a vietii si o apropiere de clipa finala. Vorba lui Cioran:"Nu poti respira decat in afundurile iluziei". Omul tot ceea ce face este sa se amageasca cu placerile de zi cu zi, cu savoarea vietii terestre. Pentru? Are vreun rost? Nu prea cred... La un moment dat, astea nu vor mai conta si nu se va mai gandi nimeni la tine, nici o clipa... totul s-a pierdut, esti un nimic... Mai mare e satisfactia atunci cand te gandesti ca eu sunt ala care a facut asta, si lumea va vorbi de mine si dupa secole... Pentru ca eu, Gigi Becali... :)) Glumeam:). Adevaratele valori, si adevaratele fericiri ale vietii se regasesc in grandios, in partea in care iti pui amprenta pe ceva extrem de valoros... "Lucrurile simple definesc viata"(Pliznau). (da, chiar el a zis-o... si pe mine m-a uimit. :| ) A trai inseamna a fi om, si orice om poate duce o viata banala. Pentru a atinge absolutul trebuie sa reusesti ceva ce altii nu au facut, sau nu fac. Trebuie sa iti demonstrezi tie ca esti mai bun decat ceilalti la ceva anume. Sa fii o persoana apreciata. Cu cat mai multi oameni te apreciaza, cu atat vei fi mai implinit. Senzatia cand esti ovationat... Iti confera putere. Odata ce ai putere, banii nu mai conteaza. Banii sunt nuli, nu iti mai pasa de ei. Dar aceasta putere trebuie folosita cu cap, deoarece poate duce foarte usor la ceva mai grav, care te poate distruge atat pe tine, cat si pe altii, deoarece cu cat puterea e mai mare, cu atat esti mai vulnerabil.

   Cred ca as mai putea sta aici sa povestesc pana maine dimineata, inainte sa merg la scoala, insa cred ca ar fi cazul sa mai recuperez si eu orele de somn, ca e jale. Cat despre renumitul LHC, tin sa va anunt, pe 19 septembrie s-au defectat 29 de magneti, conform unui raport oferit presei pe data de 16 ocombrie. Prin urmare, experimentul mult asteptat a fost mutat de pe data de 21 octombrie, data inaugurarii tubului in primavara anului 2009, nefiind inca stabilita data. Totul depinde de reparatiile nu doar la magneti, ci la tot sistemul, deoarece acei magneti au facut sa se scurga circa 6 tone de heliu lichid... Si cand te gandesti ca heliul e mai usor decat aerul... Mai putin dens, ma scuzati. Oricum, in cazul in care mai aflu ceva despre subiectul asta, va voi anunta. :) Anyway, pana data viitoare, yo v-am pupat[doar in scris] si va urez noapte buna. Publicitate!